Riposta

Vrei sa ma spanzuri, va sa zica?...
Cand te-am cetit, in adevar,
Iti dau cuvantul ca de frica
Mi s-a zbarlit un fir de par!

Cum? Ti-a venit asa, deodata,
Netam-nesam?
Pareai un om cu judecata,
La asta nu ma asteptam.

Te-ai suparat si-ti pare rau
Ca-s inca viu?
Pacat ca esti de la Tazlau,
Pacat ca trebuie sa-ti scriu!

Dar asta-i datoria mea:
Sa dau cu zacherlina-n prosti.
Talent avem, o recunosti.
Atunci, pazea!

Pazea, sa nu dai de rusine,
Sa nu te strang intr-un sonet.
Sa nu te spanzur eu pe tine
De-un epitet!

Pazea, ca muza mi-i fecunda
Si cand te-oi prinde nu te scap:
Cu sapte rime pe secunda
Iti dau in cap!

Pazea, sa nu te-astern pe-o fila
Si-n roca unui vers masiv
Sa te-ncrustez definitiv
Ca pe-o fosila!

Pazea, sa nu-ti infig in coasta
O epigrama ca un cui.
Sa-ti sparg in cap o oda proasta
Sa faci cucui!

Sa nu-ti arunc in ochi o stanta
Cu versuri mici,
Sa nu te ard de la distanta
C-un hexametru ca un bici!

Si-apoi, in hazul galeriei,
C-un vers subtire ca un ac,
Pe frontispiciul Vesniciei
Sa te fixez ca pe-un gandac!

Din volumul "Migdale amare" de G. Toparceanu

0 Response to "Riposta"

Trimiteți un comentariu